În drumul spre Iezerul Ighiel, am oprit  pentru a vedea o biserică veche situată în mijlocul cimitirului.

Pentru ridicarea bisericii ce poarta hramul “Cuvioasa Paraschiva” sunt avansaţi anii 1721, 1758 şi 1784. Cert este că edificiul actual suprapune un lăcaş databil la începutul secolului al XVI-lea, compus doar din absida semicirculară şi o navă dreptunghiulară orientate sud-est faţă de axa absidei actuale.

Originalitatea monumentului constă în combinarea construcţiei de zid cu elementele tradiţionale pentru lăcaşurile de lemn: turnul cu foişor şi coif ascuţit (desupra pronaosului) şi pridvorul pe stâlpi de stejar.

Discreta ornamentaţie de pe ancadramentele portalurilor şi chenarele ferestrelor este completată la 1781 cu fresca semnată de Gheorghe, fiul lui Iacov din Răşinari, întemeietorul şcolii de la Feisa.

Icoanele pe lemn cu semnătura lui Simion din Alba Iulia, executate la 1780 şi 1783, sporesc valoarea monumentului.

Un bătrân  ne-a dat ceva informații și, ce e mai important, a povestit despre o întâmplare petrecută cu mulți ani înainte. Câțiva băieți îmbrăcați jerpelit au fost gășiți închiși în biserică într-o dimineață când erau oameni la cimitir. Erau atât de speriați și îngroziți că nici grai nu aveau. Nimeni nu a știut cum au ajuns acolo și nimeni nu-si explică cum au dispărut apoi din casa celui ce-i luase spre îngrijire.