Prima atestare documentară a localității Ighiu este din 1206, când regele Ungariei, Andrei al doilea, a adus coloniști sași în localitatea Cricău, Ighiu și Ramoș. Aceștia au construit prima biserică aici, în Ighiu, care a fost folosită până în secolul 18. Fiindcă a fost de multe ori distrusă parțial, biserica veche a fost demolată și a fost construită, în 1781-1783, biserica actuală în stilul barocului vechi pe dinăuntru și pe dinafară în stilul clasicist. Biserica are un turn de 52 de m și un ceas pe turn care funcționează din 1896. Nu de mult a fost reparată cu ajutorul primăriei comunei Ighiu și cu ajutorul donațiilor comunităților locale.

Se poate spune că este una dintre cele mai frumoase biserici baroc târziu reformate din Transilvania. Biserica veche din 1206, când a fost construită, a fost împrejmuită de o cetățuie care acum este destul de ruinată, cu un bastion din piatră cioplită de la Ighiu și cu acoperiș de țiglă. În curtea bisericii se află și parohia, unde locuiește preotul paroh. Comunitatea reformată din Ighiu, fiindcă a fost foarte mică după cel de-al Doilea Război Mondial, a devenit parohia misionară. Au fost alipite de biserica din Ighiu și alte filiale din Șard, Zlatna și Cricău. Slujbele sunt ținute atât în limba maghiară, cât și în limba română, parțial, iar dacă e nevoie, și în limba germană.

În curte sunt pietre funerare ale unor personaje ce au fost patronii bisericii de-a lungul veacurilor și au ajutat financiar și moral această biserică. Aici se află casa de odihnă, construită de principele Gabor (Gabriel) Bethlen și a servit celor ce veneau la vânătoare și pescuit în apropierea Sibiului. În perioada principatului Transilvaniei, a devenit școală elementară reformată până acum 100 de ani, când, datorită lipsei copiilor, a fost transformată în casă de chirie pentru cei nevoiași. După 1990 s-a renunțat la această folosință, fiindcă casa era deteriorată, iar după ce a fost renovată și reparată, este folosită ca loc de tabără pentru copii și tineret.

În cimitirul bisericii se află mormântul savantului preiluminist Péter Bod (1712 – 1769), fost pastor reformat, istoric și scriitor transilvănean, ce are o strânsă legătură cu lăcașul din Ighiu, fiind un exponent de seamă al localității.

Tot aici sunt îngropați și membrii familiei sale răpuși de ciumă.

Piatra de temelie a noii biserici s-a pus în 1781, în ziua de sf. Gheorghe, conform inscripției de la baza fundamentului.

Principalele obiecte interioare ale bisericii sunt masa Domnului și alcovul, construite din marmură de Carrara adusă din Dalmația.

În interior mai găsim și o orgă deosebită, meșterită la Sibiu, de o seamă cu biserica și, ce e mai important, încă funcțională. Se folosește doar la ocazii deosebite din lipsa unui cantor autohton și din lipsa fondurilor pentru a plăti și a aduce pe cineva din exterior.

De asemenea, trebuie menționată funcționalitatea ceasului din turn, construit în 1896 la Budapesta, un simbol al orașului care continuă să fascineze atât localnicii, cât și turiștii. Acest ceas, cu un design arhitectural impresionant și mecanisme precise, a fost gândit pentru a oferi o oră exactă, iar de-a lungul decadelor a devenit un punct de reper important. Locuitorii Ighiului se bucură și azi de precizia și frumusețea acestui ceas, care nu doar că le oferă informații utile despre timp, dar le reamintește și de istoria bogată și de tradițiile ce înconjoară acest monument. Această legătură între trecut și prezent subliniază importanța ceasului nu doar ca un simplu dispozitiv, ci și ca un simbol al identității comunității.

Mulțumim preotului paroh Szasz Csabo pentru informațiile și lămuririle necesare.

Ansamblul bisericii reformate din Ighiu, format din biserica reformată, fostă biserică evanghelică (sf. sec. XVIII), incintă fortificată (ruine) (sec. XV) și casa parohială reformată, fostă casă parohială evanghelică (sec. XVIII), figurează pe lista monumentelor istorice.