Ce cred eu c-ar trebui să amintesc despre Lugoj :
- a fost numit cândva oraşul bicicletelor şi al fetelor frumoase, Azi poate doar cea de-a doua parte pare a mai fi valabilă.
- construit lângă un oraș roman, este menționat pentru prima dată în 1365.
- în pragul epocii moderne (secolele XV -XVI) a fost un centru comercial activ și un loc puternic fortificat de mare importanță strategică.
- în august 1849 a fost ultimul sediu al guvernului revoluționar maghiar și ultimul refugiu al lui Lajos Kossuth și al altor câțiva lideri ai Revoluției înainte de fuga lor în Imperiul Otoman .

Primăria, este o clădire monumentală, veche de 100 de ani, are 2 etaje, o ușa din lemn masiv, iar intrarea este sprijinită de 2 coloane care au acoperiș cu influențe gotice.

Clădirea vechii prefecturi construită între 1843-1859 în stil neoclasic a fost sediul administrativ al Comitatului Severin (1860-1880), al Comitatului Caraș-Severin (1881-1926) și al Prefecturii Județului Caraș-Severin (1927-1948). Acum este în mare parte renovată dar nu se știe cine și ce va face acolo.

Lugojul a avut o închisoare, însă puțini sunt cei care știu despre existența acesteia. Destinată celor care greșeau în fața legilor imperiale, închisoarea funcționa la Palatul de Justiție, cel care în zilele noastre găzduiește judecătoria și procuratura lugojeană. Palatul de Justiție al fostului comitat cu centrul administrativ la Lugoj a fost construit între anii 1901-1902 după planurile arhitectului Wagner Gyula. Wagner Gyula este unul dintre cei mai talentați arhitecți din fostul Imperiu Austro-Ungar, specializat în construcția de palate de justiție și închisori.
Palatul de Justiție are o arhitectură eclectică, cu decorațiuni vegetale și zoomorfe (celebrele cap de leu ce confirmă statutul de tribunal regal, bufniță etc.), capiteluri dorice și ionice prezente la intrarea principală și este compus din două corpuri mari de clădiri ce ocupă, cu tot cu curțile interioare, o suprafață la sol de peste 4000 mp.

Turnul „Sf Nicolae”, cel mai vechi monument ortodox din Lugoj, edificat în 1402 de Cătălina, soția banului Nicolae-Perian. Turnul clopotniță datează din 1726, când vechea biserica a fost reclădită de Ioan Ratz de Mehadia, administratorul șef al districtelor Lugoj, Caransebeș și Mehadia.

Biserica Ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului”, cea mai importantă ctitorie în stil baroc din Banat. Biserica a fost ridicată în perioada 1759-1766 de inginerul constructor Johannes Breutter din Timișoara, din inițiativa și pe cheltuiala obercneazului Gavril Gureanu.

Biserica Reformată a fost construită în anul 1907 după planurile arhitectului Sandor Poncracz.

Impunătorul edificiu a fost construit între anii 1899 – 1900, pe actualul Splai Coriolan Brediceanu, la inițiativa lui Imre Jakabffy, fostul comite al Caraș-Severinului, cu sediul la Lugoj. Clădirea este construită în arhitectura neoclasică pe baza planului general pregătit de către arhitectul regal Sandor Laszla. La construirea Teatrului Municipal ,,Traian Grozăvescu”, dată fiind dificultatea proiectului pentru acea perioadă, au contribuit și arhitecții Armin Villanyi (arhitect regal), Karoly Elek, Mihaly Gombos și Noaviezai Janos Bibe, care pe lângă contribuțiile tehnice privind structura de rezistență a clădirii au contribuit și la designul interior.

Podul de Fier, este simbolul orașului. Răul Timiș despărțea orașul în două părți, partea românească (veche) și partea germană (nouă). Inițial a fost un pod de lemn înlocuit în anul 1902, vechiul pod fiind dărâmat cu un an înainte. 35 de ani a fost singură varianta de traversare a răului, făcând legătură între Europa de sud și Europa Occidentală. Podul de Fier s-a construit foarte greu, fierul fiind adus de la Reșița cu care trase de boi. Acest pod care unifică partea românească cu partea nemțească, avea 4 căsuțe de vamă(astăzi mici magazine).

Unul dintre cele mai importante centre ale mișcării culturale din Transilvania și Banat, Lugojul este cunoscut pentru rolul important pe care l-a jucat în dezvoltarea învățământului, în mișcarea de eliberare socială și națională și consolidarea unității naționale a românilor. Aici a avut loc în 1848 a două Adunare națională a românilor din Banat. Astăzi este un important centru cultural și renumit centru muzical. Este al doilea oraș ca mărime și importanță din județul Timiș, după Municipiul Timișoara. Conform recensământului din 2011, Lugojul are o populație de 40.361 locuitori (2011), iar la 1 iulie 2016 – 47.445 locuitori.
